Ghid de Eficiență Energetică 2026: Centrala Termică pe Gaz versus Pompa de Căldură în București și Ilfov – Analiză Tehnică, Economică și Legislativă

Schimbarea de Paradigmă în Încălzirea Rezidențială

Piața sistemelor de încălzire din România traversează, în intervalul 2024-2025, cea mai profundă transformare din ultimele trei decenii. Pentru locuitorii din zona metropolitană București-Ilfov, precum și pentru cei din județele învecinate (Prahova, Dâmbovița, Giurgiu), decizia alegerii soluției de confort termic nu mai reprezintă o simplă opțiune între mărci de echipamente, ci o poziționare strategică față de viitorul infrastructurii energetice naționale și europene. Această analiză detaliată își propune să servească drept instrument decizional complex pentru proprietarii de imobile, dezvoltatorii imobiliari și investitorii care se confruntă cu dilema clasică: Centrală termică în condensare pe gaz natural sau Pompă de căldură aer-apă?

Contextul actual este definit de o volatilitate fără precedent. Pe de o parte, extinderea rețelelor de gaze naturale în localitățile din Ilfov (precum Domnești, Berceni, Corbeanca sau Tunari) întâmpină blocaje birocratice și costuri de racordare în creștere exponențială. Pe de altă parte, tehnologia pompelor de căldură, deși matură tehnologic, se lovește de realitățile dure ale infrastructurii electrice locale – fluctuații de tensiune, necesitatea branșamentelor trifazice și costuri inițiale ridicate. Totuși, apariția programelor de finanțare masivă, precum Casa Verde Plus 2025, care promite subvenții de până la 40.000 RON pentru eficientizare energetică, are potențialul de a răsturna complet calculele de rentabilitate (ROI).

Prezentul raport nu se limitează la o comparație superficială a prețurilor de raft. Vom explora în profunzime, pe parcursul a numeroase capitole, nuanțele tehnice ale performanței sezoniere (SCOP) în climatul specific Câmpiei Române, realitățile legislative privind distanțele față de vecini și zgomotul unităților externe, precum și capcanele ascunse ale ofertelor de instalare. Obiectivul este de a oferi o imagine clară, neafectată de marketing, asupra a ceea ce înseamnă cu adevărat confortul termic în România anului 2025.

2. Contextul Geopolitic și Infrastructura Locală: București, Ilfov și Zonele Limitrofe

Pentru a înțelege viabilitatea unei investiții pe termen lung (15-20 de ani), este imperativ să analizăm terenul pe care "jucăm". Zona București-Ilfov prezintă particularități unice comparativ cu restul țării, fiind un pol de dezvoltare accelerată care a depășit capacitatea de adaptare a rețelelor de utilități.

2.1. Mirajul Gazului Natural: Extindere vs. Realitate în 2025

Deși România este un producător important de gaz natural, accesul consumatorului final la rețea devine din ce în ce mai dificil în zonele periurbane. În localități precum Domnești, Berceni sau Ștefăneștii de Jos, dezvoltarea imobiliară haotică a dus la o saturație a magistralelor existente.

Documentele de urbanism și planurile de investiții ale consiliilor locale din Ilfov indică proiecte de extindere a rețelelor, însă termenele de execuție sunt adesea decalate. De exemplu, în comuna Domnești și Berceni, există proiecte de extindere a rețelei de distribuție finanțate prin programe guvernamentale sau fonduri proprii, dar stadiul fizic al lucrărilor este adesea întârziat față de ritmul construcției de case noi.

Costul Real al Branșamentului la Gaze

Un aspect critic, adesea omis, este costul real al aducerii gazului la "poartă". Legislația prevede gratuitatea branșamentului pentru consumatorii casnici pe o anumită distanță, costurile fiind suportate de operatorul de distribuție și recuperate ulterior prin tarifele de distribuție. Totuși, realitatea din teren arată diferit:

Extinderea Rețelei: Dacă imobilul se află la o distanță considerabilă de conducta existentă (situație frecventă în cartierele noi din Ilfov), costurile extinderii pot ajunge la sume astronomice, de ordinul a 50.000 - 100.000 Euro, făcând proiectul nefezabil economic pentru un singur utilizator.
Taxa de Branșament: Chiar și în cazul existenței rețelei, costurile pentru branșamentul efectiv, proiectare, avizare și execuție (inclusiv refacerea carosabilului) se situează frecvent între 2.500 și 5.000 RON, iar timpii de așteptare pentru emiterea Avizului Tehnic de Racordare (ATR) și execuția lucrării pot depăși 6-12 luni.
Instalația de Utilizare: Costul instalației interioare (de la contor la centrală), incluzând proiectul, materialele, manopera și senzorii de detecție, adaugă încă 1.000 - 1.500 Euro la bugetul inițial.

Astfel, mitul "gazului ieftin și accesibil" se destramă rapid în fața realităților birocratice și financiare din Ilfovul anului 2025.

2.2. Rețeaua Electrică: Provocarea Tensiunii și a Puterii Instalate

Alternativa electrică – pompa de căldură – depinde integral de calitatea energiei electrice furnizate. Aici, județul Ilfov și zonele limitrofe ale Bucureștiului se confruntă cu probleme structurale majore. Rețelele, dimensionate inițial pentru consumuri rurale modeste, sunt acum suprasolicitate de cartiere întregi de vile dotate cu aer condiționat, plite cu inducție și stații de încărcare pentru mașini electrice.

Fenomenul Fluctuațiilor de Tensiune

În zonele cu densitate mare de construcții noi (ex. Bragadiru, Popești-Leordeni), tensiunea la priză poate scădea frecvent sub 200V în orele de vârf (seara), fenomen extrem de periculos pentru compresoarele Inverter ale pompelor de căldură. O scădere de tensiune duce la creșterea amperajului absorbit pentru a menține puterea, ceea ce poate cauza supraîncălzirea bobinajelor și arderea plăcilor electronice de comandă – componente care pot costa până la 30-40% din valoarea echipamentului.

Utilizatorii de pe forumurile de specialitate (Softpedia, Reddit România) raportează frecvent intrări ale pompelor de căldură în modul de avarie din cauza instabilității rețelei. Soluția tehnică – instalarea de stabilizatoare de tensiune servomotorizate de mare putere sau UPS-uri online – adaugă costuri suplimentare și complexitate sistemului.

Branșamentul Trifazic: O Necesitate, Nu un Lux

Pentru pompele de căldură cu puteri termice de peste 8-10 kW (necesare pentru majoritatea caselor individuale de peste 120 mp), branșamentul monofazat devine insuficient. Limita tehnică de aproximativ 7-9 kW pe o singură fază face imposibilă funcționarea simultană a pompei de căldură (care poate absorbi 3-4 kW electrici în momentele de vârf sau când intră rezistențele de backup) și a altor consumatori casnici mari.

Obținerea unui branșament trifazic (sau a unui spor de putere) în Ilfov este un proces birocratic laborios. Costurile de racordare pentru un branșament trifazic subteran pot varia între 2.400 și 7.000 RON, în funcție de distanță și soluția tehnică, iar durata de execuție poate ajunge la 4-8 luni. Mai mult, distribuitorii pot impune condiții de întărire a rețelei pe cheltuiala beneficiarului dacă transformatorul din zonă este la capacitate maximă.

3. Analiza Tehnologică Comparativă: Performanță în Climatul Românesc

Pentru a evalua corect performanța, trebuie să ne raportăm la specificul climatic al zonei de sud a României. Deși iernile au devenit mai blânde, zona București-Ploiești rămâne încadrată în Zona II climatică, cu o temperatură de calcul de -15°C.

3.1. Centrala Termică în Condensare: Eficiență Constantă, dar Limitată

Tehnologia condensării este maturizată și oferă o eficiență predictibilă. O centrală modernă recuperează căldura latentă din vaporii de apă rezultați în urma arderii, atingând randamente teoretice de până la 108-109% (raportat la puterea calorifică inferioară).

Avantaj Major: Performanța centralei pe gaz este independentă de temperatura exterioară. Fie că sunt +5°C sau -20°C afară, centrala livrează aceeași putere termică (ex. 24 kW), asigurând un confort constant și capacitatea de a prepara apă caldă menajeră (ACM) în regim instantaneu, fără a necesita boiler de stocare voluminos.
Limitare: Eficiența maximă (condensarea) se realizează doar la temperaturi de retur ale agentului termic sub 50-55°C. În sistemele vechi cu radiatoare subdimensionate, unde este necesară apă la 70-80°C, centrala nu va condensa eficient, funcționând ca una convențională, cu un randament de ~90-92%.

3.2. Pompa de Căldură Aer-Apă: Dependența de Mediu

Pompa de căldură (PdC) funcționează pe principiul transferului termic invers, utilizând un ciclu frigorific pentru a extrage energie din aerul exterior și a o pompa în interior. "Magia" constă în Coeficientul de Performanță (COP) – raportul dintre energia termică livrată și energia electrică consumată.

Curba de Eficiență și Mitul "Nu face față la frig"

Un aspect critic pentru cumpărătorii din România este comportamentul pompei la temperaturi negative. Datele tehnice arată că o pompă de căldură de calitate își păstrează eficiența chiar și la temperaturi scăzute, dar cu un COP diminuat.

La +7°C exterior / 35°C tur (încălzire în pardoseală): COP poate atinge valori de 4.5 - 5.0. Adică, pentru 1 kW electric consumat, primim 5 kW termici.
La -15°C exterior / 35°C tur: COP scade la valori de 2.0 - 2.5. Deși eficiența scade la jumătate, sistemul produce în continuare de două ori mai multă căldură decât consumă curent.
La -15°C exterior / 55°C tur (radiatoare): COP poate scădea sub 1.8 - 2.0. În acest scenariu, eficiența economică devine discutabilă comparativ cu gazul.

Punctul de Bivalență și Rezistențele Electrice

Pentru climatul din București/Ilfov, dimensionarea corectă a pompei de căldură se face luând în calcul un Punct de Bivalență situat de obicei în jurul valorii de -7°C. Asta înseamnă că pompa este dimensionată să acopere singură necesarul termic al casei până la -7°C. Sub această temperatură, sistemul activează automat rezistențele electrice integrate (backup heater) pentru a suplimenta diferența de putere.

Aceasta este o strategie economică corectă: este ineficient să supradimensionezi pompa (investiție inițială dublă) doar pentru a acoperi cele 3-5 zile de ger extrem pe an (-15°C). Este mai rentabil să plătești consumul electric al rezistențelor pentru acele câteva zile, menținând investiția inițială (CAPEX) la un nivel rezonabil.

4. Analiza Economică Detaliată (CAPEX): Investiția Inițială în 2025

Compararea costurilor de investiție este adesea punctul unde discuția se blochează. Pompa de căldură este, fără îndoială, o tehnologie scumpă, dar structura costurilor este complexă.

4.1. Centrala Termică pe Gaz: Costuri "La Cheie"

Pentru o casă P+1 de 130 mp în Ilfov, costurile medii estimate pentru 2025 sunt:

Categorie Cost	Interval Preț (RON)	Detalii
Branșament Gaz (standard)	2.500 - 5.000	Presupune rețeaua la limita proprietății.
Extindere Rețea (dacă e cazul)	10.000 - 100.000+	Cost prohibitiv, variabil.
Proiect & Avize Gaz	1.200 - 1.800	Obligatoriu.
Centrală Termică (24 kW)	3.500 - 7.500	Modele uzuale (Ariston, Viessmann, Vaillant).
Kit Evacuare & Accesorii	500 - 1.000	Coș coaxial, filtre.
Instalație Interioară Gaz	2.500 - 4.000	Țeavă, detector gaz, electrovalvă, manoperă.
Montaj Centrală & PIF	1.000 - 2.000	Montaj hidraulic, Punere în Funcțiune, Autorizare ISCIR.
TOTAL (fără extindere)	11.200 - 21.300	Medie: ~16.000 RON

4.2. Pompa de Căldură Aer-Apă: Costuri "La Cheie"

Aici, costurile sunt semnificativ mai mari și includ componente adiționale obligatorii.

Categorie Cost	Interval Preț (RON)	Detalii
Branșament Electric Trifazic	3.000 - 8.000	Include ATR, BMPT, cablaj, eventual spor putere.
Echipament Pompă (8-10 kW)	20.000 - 50.000	Variază de la branduri entry-level (Midea, Hyundai) la premium (Nibe, Daikin).
Boiler ACM Dedicat (200-300L)	4.000 - 7.000	Necesită serpentină mărită (min 2.5 - 3 mp) pentru transfer eficient la temperaturi joase.
Buffer (Rezervor Tampon)	2.000 - 4.000	Esențial pentru degivrare și evitarea ciclurilor scurte (50-100L).
Materiale Montaj (Hidraulică)	4.000 - 6.000	Pompe recirculare, filtre magnetice, vane cu 3 căi, antigel, izolație.
Manoperă Instalare	5.000 - 10.000	Necesită echipă mixtă (instalator + frigotehnist). Prețurile au crescut în 2024-2025.
TOTAL	38.000 - 85.000	Medie: ~55.000 RON

Concluzie Intermediară: Diferența de cost inițial (CAPEX) între cele două sisteme este de aproximativ 30.000 - 40.000 RON (6.000 - 8.000 Euro). Fără subvenții, recuperarea acestei investiții strict din diferența de cost operațional este extrem de lentă.

5. Salvarea Financiară: Programul "Casa Verde Plus" 2025

Elementul care modifică radical analiza de rentabilitate este intervenția statului prin Administrația Fondului pentru Mediu (AFM). Pentru anul 2025, se prefigurează o extindere masivă a programului "Casa Verde", care nu se va mai limita doar la panouri fotovoltaice.

5.1. Structura Programului și Subvențiile Anticipate

Conform comunicatelor și proiectelor de buget AFM pentru 2025, programul Casa Verde Plus va include finanțarea sistemelor integrate de eficiență energetică. Se vehiculează sume de finanțare de până la 40.000 RON per beneficiar.

Acest pachet financiar este destinat să acopere o parte semnificativă (posibil până la 70-80%) din costurile eligibile pentru:

Pompe de Căldură: Inclusiv echipamentul, boilerul și montajul.
Baterii de Stocare: Pentru a maximiza autoconsumul din sistemele fotovoltaice.
Anvelopare Termică: Izolarea fațadelor și a acoperișurilor (în anumite condiții).

5.2. Condiții de Eligibilitate și Procedură

Pentru a accesa aceste fonduri, solicitanții trebuie să îndeplinească cumulativ anumite condiții, similare sesiunilor anterioare:

Să fie persoane fizice cu domiciliul în România.
Să fie proprietari ai imobilului pe care se face investiția.
Imobilul să nu facă obiectul unor litigii și să fie intabulat.
Să nu aibă datorii la bugetul de stat sau local.

Procedura de înscriere se va derula, cel mai probabil, prin platforma informatică a AFM, pe principiul "primul venit, primul servit", ceea ce impune o pregătire riguroasă a documentației (CF, carte de identitate, certificate fiscale) înainte de lansarea oficială a sesiunii.

Impactul asupra ROI:

Dacă aplicăm subvenția de 40.000 RON la costul mediu de 55.000 RON al unui sistem cu pompă de căldură, investiția proprie a beneficiarului scade la 15.000 RON.

În acest scenariu, costul pompei de căldură devine egal sau chiar mai mic decât cel al unei centrale termice pe gaz (16.000 RON). Acesta este momentul de "break-even" instantaneu, care face ca pompa de căldură să devină, indiscutabil, opțiunea rațională din punct de vedere economic.

6. Costuri Operaționale (OPEX): Analiza "Facturii de Iarnă"

Dincolo de investiția inițială, proprietarii sunt preocupați de costurile lunare recurente. "Cât o să plătesc curentul în ianuarie?" este întrebarea care domină forumurile.

6.1. Scenarii de Preț la Energie în 2025

Piața energiei din România este în continuare sub incidența măsurilor de plafonare, dar cu perspective de liberalizare.

Gaz Natural: Preț plafonat la aprox. 0.31 RON/kWh. Totuși, introducerea taxelor pe carbon (ETS II) începând cu 2027 va pune o presiune constantă de creștere a acestui preț.
Energie Electrică: Prețurile variază între 0.68 RON/kWh (pentru consum mic <100 kWh/lună) și 1.30 RON/kWh (pentru consum >300 kWh/lună). Ofertele concurențiale (ex. Hidroelectrica) pot oferi prețuri sub plafonul maxim, în jur de 0.70 - 0.80 RON/kWh preț final.

6.2. Simulare Comparativă: Casă 130 mp, Necesar 15.000 kWh/an

Vom analiza costurile anuale pentru o casă bine izolată (standard nZEB sau apropiat) în climatul din Ilfov.

Varianta A: Centrală pe Gaz

Necesar energie sursă primară: 15.000 kWh / 0.95 (eficiență) = 15.790 kWh gaz.
Cost Anual Gaz: 15.790 kWh x 0.31 RON/kWh = 4.895 RON.
Costuri Mentenanță: ~300 RON/an (VTP, revizie).
Total Anual: ~5.200 RON.

Varianta B: Pompă de Căldură (fără Fotovoltaice)

SCOP estimat (încălzire pardoseală): 3.5 - 4.0. Să fim conservatori cu 3.5.
Necesar energie electrică: 15.000 kWh / 3.5 = 4.285 kWh electricitate.
Cost Anual Electricitate (preț mediu 1.0 RON/kWh): 4.285 RON.
Costuri Mentenanță: ~400 RON/an (verificare freon, curățare schimbătoare).
Total Anual: ~4.700 RON.

Varianta C: Pompă de Căldură + Fotovoltaice (5 kWp)

Un sistem fotovoltaic aduce un aport decisiv. Deși iarna producția este mică, ea acoperă consumul de bază al casei, lăsând mai multă energie din rețea pentru pompă. În lunile de tranziție (martie, aprilie, octombrie, noiembrie) și vara (pentru ACM și răcire), sistemul PV poate acoperi 80-100% din consum.

Economie estimată din autoconsum: ~40% din necesarul anual al pompei.
Cost Anual Electricitate Ajustat: ~2.500 - 2.800 RON.
Total Anual: ~3.000 RON.

Concluzie OPEX: Chiar și fără panouri fotovoltaice, pompa de căldură (folosită corect, cu încălzire în pardoseală) are costuri operaționale similare sau ușor mai mici decât gazul la prețurile plafonate actuale. Cu aport fotovoltaic, avantajul devine net.

6.3. Consumul Real Monitorizat (Forumuri și Studii de Caz)

Datele din teren, raportate de utilizatori pe comunitățile online (Misiunea Casa, Softpedia), confirmă aceste simulări, dar evidențiază variații mari.

În lunile de vârf (Ianuarie), consumul unei pompe de căldură pentru o casă de 130-150 mp poate varia între 800 și 1.200 kWh/lună, în funcție de temperatura interioară setată (21°C vs 24°C face o diferență enormă de ~20% în consum).
Utilizatorii raportează un consum zilnic mediu în lunile de iarnă între 25 și 40 kWh/zi.

7. Provocări Legale și Sociale: Zgomotul și Vecinătățile

Un "keyword gap" important identificat în căutările utilizatorilor este legat de distanțele legale și conflictele cu vecinii generate de unitățile externe ale pompelor de căldură. În cartierele rezidențiale dense din Ilfov, unde casele sunt adesea construite la 3-4 metri una de alta, acest aspect devine critic.

7.1. Cadrul Legislativ din România

Codul Civil (Art. 612): Prevede o distanță minimă de 60 cm față de linia de hotar pentru construcții. Totuși, o pompă de căldură nu este o "construcție" în sensul strict, ci un echipament.
Legea 61/1991 (Ordinea și Liniștea Publică): Sancționează producerea de zgomote care tulbură liniștea locatarilor.
Normativele de Mediu: Stabilesc limite maxime de decibeli (dB) la limita proprietății: de obicei 50 dB ziua și 45 dB noaptea în zonele rezidențiale.

7.2. Realitatea Acustică

O unitate externă a unei pompe de căldură de 8-10 kW generează, în sarcină maximă, un nivel de presiune sonoră de 50-65 dB(A) la 1 metru distanță. Deși pompele moderne au moduri "Silent" pentru noapte, sunetul de joasă frecvență al compresorului poate fi deranjant.

Dacă unitatea este montată într-o "curte de lumină" sau între doi pereți de beton (casa proprietarului și gardul/casa vecinului), sunetul va reverbera și se va amplifica, depășind limitele legale la fereastra vecinului.

7.3. Strategii de Mitigare și Recomandări

Pentru a evita procesele civile (tot mai frecvente pe tema "vecini gălăgioși"):

Amplasare Strategică: Nu montați unitatea externă sub fereastra dormitorului vecinului. Ideal, amplasați-o spre stradă sau în spatele curții, la minim 3-4 metri de orice fațadă vecină.
Direcționarea Fluxului de Aer: Asigurați-vă că ventilatorul nu suflă aerul rece direct spre proprietatea vecină (curenții de aer pot fi la fel de deranjanți ca zgomotul).
Bariere Fonice: Utilizarea panourilor fonoabsorbante sau plantarea de gard viu dens (Tuia, Leylandii) între unitate și gardul vecinului poate reduce zgomotul perceput cu 5-10 dB.

8. Ghid Practic: Cum să Eviți "Țeapa" cu Pompa de Căldură

Termenul "țeapă" apare frecvent în căutările legate de pompe de căldură. Acesta se referă, de obicei, nu la echipamente defecte, ci la instalări incompetente sau promisiuni deșarte.

8.1. Dimensionarea Greșită ("Lasă că merge și așa")

Cea mai mare greșeală este subdimensionarea (pentru a oferi un preț mai mic) sau supradimensionarea (din lipsă de cunoștințe).

Subdimensionare: Pompa va merge non-stop, va folosi excesiv rezistențele electrice, iar factura va fi uriașă.
Supradimensionare: Pompa va funcționa în cicluri scurte (short-cycling), pornind și oprindu-se de sute de ori pe zi. Asta distruge compresorul și crește consumul.

Soluția: Solicitați întotdeauna un Calcul Necesar Termic conform normativelor (SR 1907), nu "după ochi" sau "pe metru pătrat".

8.2. Instalatori Neautorizați ("Dorel")

Instalarea unei pompe de căldură este mult mai complexă decât a unei centrale pe gaz. Implică cunoștințe de hidraulică, frigotehnie și automatizare.

Verificați dacă firma este partener autorizat al importatorului mărcii respective.
Insistați pentru montarea de filtre antimagnetita și separatoare de nămol de calitate. Schimbătoarele de căldură în plăci ale pompelor sunt extrem de sensibile la mizerie; un schimbător înfundat poate duce la defectarea ireversibilă a echipamentului.
Protecția la îngheț: În cazul pompelor monobloc (unde apa iese afară), asigurați-vă că instalatorul montează vane anti-îngheț mecanice (ex. Caleffi, Exogel) sau folosește glicol în instalație. O pană de curent la -15°C poate crăpa schimbătorul în câteva ore.

9. Verdictul Final și Matricea de Decizie 2025

Alegerea sistemului optim depinde de profilul specific al fiecărui utilizator. Nu există o soluție universal valabilă, ci doar soluții adaptate contextului.

Tabel Decizional Simplificat

Criteriu	Centrală Gaz	Pompă de Căldură
Investiție Inițială (fără subvenții)	Scăzută (~15.000 RON)	Ridicată (~55.000 RON)
Investiție Inițială (cu Casa Verde Plus)	N/A	Foarte Scăzută (~15.000 RON)
Costuri Operare (Pardoseală)	Medii	Scăzute (cu PV: Foarte Scăzute)
Costuri Operare (Calorifere)	Medii	Ridicate (Ineficient)
Dependență Infrastructură	Rețea Gaz (adesea lipsă)	Rețea Electrică (stabilă/trifazic)
Confort Vară	Nu oferă răcire	Răcire activă (prin pardoseală/ventiloconvectoare)
Spațiu Tehnic Necesar	Mic (pe perete)	Mare (unitate ext, boiler, buffer)
Durată de Viață Estimată	10-15 ani	15-20 ani

Recomandarea Expertului:

Pentru orice construcție nouă sau renovare majoră în zona București-Ilfov în 2025, pompa de căldură reprezintă soluția viitorului, cu condiția imperativă a accesării subvențiilor guvernamentale. Combinația dintre Pompă de Căldură + Încălzire în Pardoseală + Panouri Fotovoltaice oferă cel mai mic cost total de exploatare (TCO) pe termen lung și cea mai mare independență energetică.

Gazul rămâne o soluție de "back-up" sau de tranziție doar pentru imobilele vechi, slab izolate, dotate cu radiatoare clasice, unde investiția într-o renovare energetică completă nu este fezabilă financiar momentan. Însă, având în vedere direcția clară a politicilor europene (Green Deal) și taxarea iminentă a carbonului, dependența de gaz va deveni progresiv o povară financiară.

10. Întrebări Frecvente (FAQ)

Q: Este adevărat că pompa de căldură trebuie oprită noaptea pentru economie?

A: Nu! Acesta este un mit provenit de la centralele pe gaz. Pompa de căldură funcționează cel mai eficient în regim constant, menținând temperatura. Oprirea ei noaptea va forța sistemul să muncească din greu dimineața pentru a recupera gradele pierdute, consumând mai mult curent și riscând să intre rezistențele auxiliare.

Q: Ce fac dacă am doar curent monofazat și vreau pompă de căldură?

A: Există pompe de căldură monofazate până la 12-16 kW, dar riscați să debalansați rețeaua și să aveți căderi de tensiune. Recomandarea fermă pentru puteri peste 8 kW este trecerea la trifazic. Dacă nu se poate, folosiți un stabilizator de tensiune de minim 10-15 kVA și asigurați-vă că branșamentul suportă amperajul (siguranță de 32A sau 40A).

Q: Cât costă mentenanța anuală la o pompă de căldură?

A: Revizia anuală costă între 400 și 800 RON și include verificarea presiunilor de freon, curățarea vaporizatorului (unitatea externă) de praf/frunze, verificarea conexiunilor electrice și curățarea filtrelor magnetice. Este esențială pentru păstrarea garanției.

Q: Pot monta o pompă de căldură la un apartament de bloc în București?

A: Teoretic da, practic este foarte dificil. Aveți nevoie de acordul asociației de proprietari, acordul vecinilor (pentru zgomot) și o soluție pentru amplasarea unității externe care să nu modifice fațada ilegal. De asemenea, branșamentul electric al apartamentelor vechi (monofazat, 3-4 kW) este adesea insuficient.

Acest ghid a fost elaborat pe baza analizei pieței energetice și a legislației din România valabile la începutul anului 2025. Vă recomandăm să consultați întotdeauna specialiști autorizați pentru proiectele dumneavoastră specifice precum Https://fli.ro.

Blog Constructii

Faceți căutări pe acest blog